A2 – Elementar
Cumpărături, serviciu, vizita la doctor, trecutul și comparațiile.
Fă testul de nivel (95 întrebări)Gramatica acestui nivel
Adjectivul: acordul cu substantivul
Adjectivul își schimbă terminația după substantiv.
Deschide →Trecutul: preteritum
Folosești preteritum pentru lucruri care s-au întâmplat la un moment anume în trecut.
Deschide →Ordinea cuvintelor: verbul pe locul doi
Într-o propoziție principală norvegiană, verbul stă mereu pe locul doi. E cea mai importantă regulă a sintaxei norvegiene.
Deschide →Verbele modale
Verbele modale exprimă capacitate, dorință, obligație și permisiune. După ele urmează infinitivul fără å.
Deschide →Perfectul compus: har + participiu
Perfectul se folosește pentru ceva ce s-a întâmplat când momentul exact nu contează sau când rezultatul contează acum.
Deschide →Prepoziții de timp și de loc
I, på, til și om sunt cuvinte mici, dar înșelătoare. Învață-le împreună cu expresiile fixe.
Deschide →Cele patru grupe de verbe slabe
Verbele slabe primesc la trecut terminația -et, -te, -de sau -dde. Grupa o arată de obicei consoanele dinaintea lui -e de la infinitiv.
Deschide →Verbe tari și neregulate
Verbele tari nu primesc terminație la trecut, ci își schimbă vocala: drikke – drakk. Cele mai folosite verbe sunt tari, așa că trebuie învățate pe de rost.
Deschide →Pronumele demonstrative
Denne bilen, det huset der: când arăți spre ceva, substantivul stă la forma hotărâtă.
Deschide →Adverbele
Unde stă ikke? De ce hjem, dar hjemme? Iată regulile adverbelor.
Deschide →Conjuncțiile
Og, men, så leagă propoziții principale. At, fordi, når încep o secundară – și schimbă ordinea cuvintelor.
Deschide →Cuvintele compuse
Norvegiana face cuvinte noi lipind cuvinte vechi: buss + sjåfør = bussjåfør (șofer de autobuz). Când vezi părțile, cuvintele lungi devin ușoare – dar se scriu într-un singur cuvânt.
Deschide →Adjectivele neregulate
Cele mai multe adjective urmează un model simplu: stor – stort – store. Un grup mic îl încalcă și, desigur, sunt cuvinte pe care le folosești tot timpul: liten, annen, egen, blå, gammel.
Deschide →Genitivul și posesia: Pers bil, bilen til Per
În norvegiană poți spune în mai multe feluri cui îi aparține ceva: Pers bil, bilen til Per și – în vorbire – Per sin bil. Pentru lucruri și locuri se folosește mai des o prepoziție: taket på huset (acoperișul casei).
Deschide →Pronume nehotărâte: noen, ingen, alle, hver
Noen, ingen, alle și mye sunt cuvinte pe care le folosești când nu poți sau nu vrei să spui exact cine sau ce. Le auzi toată ziua – la magazin, la serviciu și în autobuz.
Deschide →Verbele în -s: synes, trives, finnes, møtes
Unele verbe se termină mereu în -s, deși nu sunt la pasiv. Ai nevoie de ele zilnic: Jeg synes det er kaldt (Mi se pare frig). Hvordan trives du i Norge? (Cum te simți în Norvegia?)
Deschide →Perechi de verbe ușor de confundat: ligge/legge, sitte/sette, vite/kjenne
Unele verbe norvegiene seamănă între ele sau împart ce în limba ta e un singur cuvânt. Aici vezi diferența dintre ligge și legge, vite și kjenne, bli și være – cu exemple din viața de zi cu zi.
Deschide →Ortografia: consoane duble și majuscule
Norvegiana se scrie aproape cum se pronunță, dar câteva reguli trebuie să le știi. Cele mai importante privesc consoanele duble și majusculele.
Deschide →Expresii de timp: i går, om en uke, for ... siden
Cuvinte mici ca om, i, for … siden, da și når îți spun când se întâmplă ceva. Se confundă ușor, dar le folosești în fiecare zi – la serviciu, la doctor și când îți faci planuri cu prietenii.
Deschide →Cuvinte cu audio
- en legeun medic, un doctor
- et apoteko farmacie
- en butikkun magazin
- å handlea face cumpărături
- en arbeidsplassun loc de muncă
- sykbolnav
- i gårieri
- billigeremai ieftin
- en timeo oră; o programare, o lecție
- en avtaleo întâlnire, o înțelegere
- å glemmea uita
- å ventea aștepta
- en regningo factură, o notă de plată
- et togun tren
- sultenflămând
- trøttobosit
- snartcurând
- å prøvea încerca
- å byggea construi
- å troa crede
- å stjelea fura
- å forsvinnea dispărea
- å treffea întâlni
- uteafară
- kanskjepoate
- alltidmereu
- fordipentru că
- selv omdeși
- mensîn timp ce
- en bussjåførun șofer de autobuz
- røykfripentru nefumători
- et julebordpetrecerea de Crăciun de la firmă
- et håndkleun prosop
- gammelbătrân, vechi
- egenpropriu
- blåalbastru
- en eierun proprietar
- et takun acoperiș; un tavan
- å eiea deține, a poseda
- ingentingnimic
- hverandreunul pe altul
- beggeamândoi, amândouă
- å trivesa se simți bine
- å synesa considera, a i se părea
- å lykkesa reuși
- å leggea pune, a așeza
- å kjennea cunoaște
- å reddea salva
- en skrivefeilo greșeală de scriere
- en stor bokstavo majusculă
- i forgårsalaltăieri
- i overmorgenpoimâine
- i morgesazi-dimineață
- i fjoranul trecut