Adjectivele neregulate
Cele mai multe adjective urmează un model simplu: stor – stort – store. Un grup mic îl încalcă și, desigur, sunt cuvinte pe care le folosești tot timpul: liten, annen, egen, blå, gammel.
Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.
Pe scurt: modelul obișnuit este en stor bil – et stort hus – store biler. Cuvintele de mai jos nu-l respectă – învață-le ca pe niște tabele mici.
Despre ce este vorba?
Majoritatea adjectivelor norvegiene urmează un model simplu: «stor, stort, store» (mare). Dar câteva cuvinte încalcă regulile, și, din păcate, tocmai cele pe care le folosim tot timpul: «liten» (mic), «gammel» (bătrân, vechi), «annen» (alt) și «egen» (propriu). Acestea sunt adjectivele neregulate.
Ia-l pe «liten»: «en liten gutt» (un băiat mic), «ei lita jente» (o fetiță), «et lite barn» (un copil mic), dar «små barn» (copii mici) și «den lille gutten» (băiețelul). Aici se schimbă tot cuvântul, nu doar terminația. Alte cuvinte sunt aproape regulate, dar au mici ciudățenii: «blå» (albastru) nu primește -e la plural («blå biler»), iar cuvintele în -ig nu primesc -t: «et viktig møte» (o întâlnire importantă). Merită să le înveți ca pe niște tabele mici.
Și în română există adjective cu forme ciudate (de pildă «nou, nouă, noi»), deci ideea de excepție nu e nouă. În norvegiană sunt doar câteva, iar «små» se comportă aproape ca un cuvânt separat pentru plural. Îți vor trebui când vorbești despre copii («de små», cei mici), despre apartament («et lite kjøkken», o bucătărie mică) sau despre altă dată: «Kan vi ta det en annen gang?» (putem s-o facem altă dată?).
Reguli
- liten (mic): en liten gutt – ei lita jente – et lite barn – små barn – den lille gutten – de små barna.
- annen (alt): en annen dag – et annet sted – andre ganger – den andre bussen.
- egen (propriu): en egen inngang – et eget rom – egne barn. Cu posesive: min egen bil, mitt eget hus, sine egne barn.
- blå, grå (albastru, gri): fără -e la plural și la forma hotărâtă: en blå bil – et blått hus – blå biler – den blå bilen. (Blåe e și el permis, dar mai rar.)
- Dar ny primește -tt și -e: et nytt hus, nye sko. La fel fri: et fritt land, frie valg.
- -ig și -lig: fără -t la neutru: en viktig dag – et viktig møte – viktige ting. Et hyggelig sted, et vanlig navn.
- -sk: fără -t când cuvântul are mai multe silabe sau arată naționalitatea: et norsk flagg, et praktisk tips. Cuvintele scurte primesc -t: friskt, ferskt brød.
- Dacă adjectivul se termină deja în consoană + t, nu se adaugă nimic: et kort møte, et svart skap.
- god și rød își păstrează d-ul și primesc -t: godt, rødt (se pronunță „got”, „røt”).
- -el, -en, -er pierd e-ul la plural, iar consoana dublă devine simplă: gammel – gammelt – gamle, sulten – sultent – sultne, vakker – vakkert – vakre, enkel – enkelt – enkle.
- Unele nu se schimbă niciodată: bra, gratis, moderne, stille, ekte: et bra tilbud, gratis parkering, moderne leiligheter.
Greșeală tipică: adjectivul pus după substantiv, ca în română („o casă mică”): et hus lite ✗. În norvegiană adjectivul stă înainte: et lite hus, den lille gutten.
Exemple
- Vi bor i en liten leilighet på Grünerløkka.Locuim într-un apartament mic în Grünerløkka.
- De små barna sover etter lunsj i barnehagen.Copiii mici dorm la grădiniță după prânz.
- Kan vi ta det en annen dag? Jeg er syk i dag.Putem s-o facem altă dată? Azi sunt bolnav.
- Endelig har sønnen vår fått sitt eget rom.În sfârșit, fiul nostru are camera lui.
- Hun kjøpte et blått skjerf og to grå luer.Și-a cumpărat un fular albastru și două căciuli gri.
- Det var et viktig møte, så jeg kunne ikke gå tidlig.A fost o ședință importantă, așa că n-am putut pleca mai devreme.
- Hytta er gammel, men den har et moderne kjøkken.Cabana e veche, dar are o bucătărie modernă.
- Jeg er så sulten! Er det noe godt i kjøleskapet?Mi-e o foame! E ceva bun în frigider?