Pronume nehotărâte: noen, ingen, alle, hver
Noen, ingen, alle și mye sunt cuvinte pe care le folosești când nu poți sau nu vrei să spui exact cine sau ce. Le auzi toată ziua – la magazin, la serviciu și în autobuz.
Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.
Pe scurt: aceste cuvinte vorbesc despre oameni și lucruri fără să le numească – noen (cineva), noe (ceva), ingen (nimeni), alle (toți).
Despre ce este vorba?
Pronumele nehotărâte sunt cuvinte pe care le folosim când nu putem sau nu vrem să spunem exact cine sau ce: cineva, ceva, nimeni, toți, tot. «Er det noen hjemme?» (e cineva acasă?) Nu știm cine, doar că poate e cineva acolo.
Norvegiana face diferența între persoane și lucruri. Pentru persoane spui «noen» (cineva), «ingen» (nimeni) și «alle» (toți): «Noen ringte» (a sunat cineva), «Ingen svarte» (n-a răspuns nimeni), «Alle kom på festen» (toți au venit la petrecere). Pentru lucruri, «noe» (ceva), «ingenting» (nimic) și «alt» (tot): «Vil du ha noe å drikke?» (vrei ceva de băut?), «Hun sa ingenting» (n-a zis nimic), «Alt er klart» (totul e gata). În viața de zi cu zi norvegienii spun des «ikke noe» și «ikke noen» în loc de «ingenting» și «ingen».
Atenție la dubla negație din română: spunem «nimeni n-a venit», «n-am văzut nimic». În norvegiană ajunge o singură negație: «Ingen kom», «Jeg så ingenting». «Ingen kom ikke» e o greșeală tipică a românilor! Iar «Jeg har ikke sett noen» înseamnă «n-am văzut pe nimeni». Vei auzi aceste cuvinte toată ziua: la casă («Var det noe mer?», mai doriți ceva?), la serviciu («Har noen sett nøklene mine?») și în autobuz.
Reguli
- Minitabel: persoană – noen (cineva) / ingen (nimeni) / alle (toți); lucru – noe (ceva) / ingenting (nimic) / alt (tot).
- noen = cineva: Er det noen hjemme? (E cineva acasă?)
- noe = ceva: Vil du ha noe å drikke? (Vrei ceva de băut?)
- noen înaintea pluralului = câțiva, niște: Jeg har noen venner i Bergen. noe înaintea a ce nu se numără: Har vi noe melk igjen?
- ingen = nimeni, niciun: Ingen svarte. Înaintea unui substantiv: Jeg har ingen bil – în vorbire mai des: Jeg har ikke bil.
- ingenting = nimic: Hun sa ingenting. Același lucru: Hun sa ikke noe.
- Când verbul are două părți (har sett, skal kjøpe), spui ikke + noe/noen: Jeg har ikke sett noen. Nu: Jeg har sett ingen.
- alle = toți, toate: Alle kom på festen. alt = tot, totul: Alt er klart.
- hver cu cuvintele en/ei, hvert cu cuvintele et = fiecare: hver dag, hvert år. hverandre = unul pe altul: Vi ringer hverandre hver kveld.
- begge = amândoi, amândouă: Begge barna går i barnehagen.
- mange cu ce se poate număra, mye cu ce nu se poate număra: mange bøker (multe cărți), mye snø (multă zăpadă).
- få = puțini, puține; lite = puțin: Det kom få folk. Vi har lite tid.
Greșeală tipică: în română spui „Nimeni n-a văzut nimic”, cu două negații. În norvegiană ajunge una singură: Ingen så noe – nu: Ingen så ingenting.
Exemple
- Er det noen som har sett nøklene mine?A văzut cineva cheile mele?
- Kari ringte, men ingen tok telefonen.Kari a sunat, dar nu a răspuns nimeni.
- Jeg har ikke spist noe siden frokost.N-am mâncat nimic de la micul dejun.
- Alle på jobben skal på julebord i Trondheim.Toți colegii de la serviciu merg la petrecerea de Crăciun din Trondheim.
- Vi ser hverandre hver fredag på treningssenteret.Ne vedem în fiecare vineri la sală.
- Begge ungene til Lars går på Sagene skole.Ambii copii ai lui Lars merg la școala Sagene.
- Det var mye snø på Gol, men få folk i bakken.La Gol era multă zăpadă, dar puțini oameni pe pârtie.
- Takk for maten, alt var kjempegodt!Mulțumesc pentru masă, totul a fost delicios!