Genitivul și posesia: Pers bil, bilen til Per

În norvegiană poți spune în mai multe feluri cui îi aparține ceva: Pers bil, bilen til Per și – în vorbire – Per sin bil. Pentru lucruri și locuri se folosește mai des o prepoziție: taket på huset (acoperișul casei).

Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.

Despre ce este vorba?

Posesia, sau genitivul, arată al cui este ceva: mașina mamei, biroul șefului, acoperișul casei. Orice limbă are nevoie de un mod de a spune asta, dar fiecare o face altfel.

Norvegiana are mai multe variante. Poți adăuga -s la posesor, fără apostrof: «Pers bil» (mașina lui Per). Poți folosi «til»: «bilen til Per». Iar în vorbire mulți spun «Per sin bil». Toate trei înseamnă același lucru. Când posesorul e un lucru sau un loc, norvegienii folosesc des o prepoziție: «taket på huset» (acoperișul casei), «døra til kjøkkenet» (ușa bucătăriei). Atenție: după -s lucrul stă la forma nehotărâtă, «Pers bil», nu «Pers bilen».

Forma cu «til» o să ți se pară cea mai firească, pentru că seamănă cu româna: «bilen til Per» = «mașina lui Per», cu lucrul în față, la forma hotărâtă, și posesorul după. Forma cu -s are ordinea inversă și se folosește mai mult în scris. Îți va trebui când vorbești despre familie («Det er sønnen til Kari», e fiul lui Kari), la serviciu («Hvor er kontoret til sjefen?», unde e biroul șefului?) și în scrisorile de la primărie: «kommunens nettside» (site-ul primăriei).

Reguli

Genitivul cu -s: adaugi -s la posesor, fără apostrof: Pers bil (mașina lui Per), mammas bursdag (ziua mamei). Obiectul rămâne nearticulat: Pers bil (nu: Pers bilen).

Numele terminate în -s, -x sau -z primesc apostrof: Lars' bil, Hans' kone, Marx' bøker.

Și substantivele și numele de locuri pot primi -s, mai ales în scris: sjefens kontor (biroul șefului), kommunens nettside, Norges største innsjø.

til: obiectul articulat + til + posesorul, ca „mașina lui Per”: bilen til Per, jakka til mamma, kontoret til sjefen. Așa se vorbește cel mai des.

Per sin bil: posesor + sin/si/sitt/sine + obiect. Foarte des în vorbire, dar evită-l în textele formale: Per sin bil, Kari si bok, Ola sitt hus, Anna sine barn.

Regulă simplă: în vorbire bilen til Per sau Per sin bil, în scris Pers bil.

på pentru părți, nume și prețuri: taket på huset, navnet på gata (numele străzii), prisen på strøm (prețul curentului).

av pentru proprietar, origine și sfârșit: eieren av bilen (proprietarul mașinii), slutten av filmen, et bilde av barna (o poză cu copiii).

til și i pentru apartenență: døra til badet, nøkkelen til bilen, ordføreren i Tromsø (primarul din Tromsø), lederen i klubben.

Al cui e? Hvem sin jakke er dette? (vorbire) – Hvis jakke er dette? (scris).

Greșeală tipică: genitivul românesc tradus cu av: „acoperișul casei” devine „taket av huset” ✗. Corect: taket på huset. La persoane, „mașina lui Per” = bilen til Per.

Exemple

Bilen til Per står i garasjen.Mașina lui Per e în garaj.

Det er mammas bursdag på søndag.Duminică e ziua mamei.

Hvem sin jakke er dette? – Det er Anna sin.A cui e geaca asta? – A Annei.

Taket på hytta lekker etter stormen.După furtună plouă prin acoperișul cabanei.

Eieren av bilen må flytte den før klokka åtte.Proprietarul mașinii trebuie s-o mute înainte de ora opt.

Hva er navnet på gata der du bor?Cum se numește strada pe care locuiești?

Lars' kone jobber på Rikshospitalet.Soția lui Lars lucrează la Rikshospitalet.

Norges nest største by er Bergen.Al doilea oraș ca mărime al Norvegiei este Bergen.