Verbe tari și neregulate
Verbele tari nu primesc terminație la trecut, ci își schimbă vocala: drikke – drakk. Cele mai folosite verbe sunt tari, așa că trebuie învățate pe de rost.
Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.
Despre ce este vorba?
Unele verbe nu respectă regulile obișnuite la trecut. În loc să primească o terminație, își schimbă vocala din interiorul cuvântului: «drikke, drakk» (a bea, am băut), «skrive, skrev» (a scrie, am scris). Acestea sunt verbele tari. Nu sunt foarte multe, dar sunt foarte folosite.
Verbele tari sunt de obicei cele mai vechi și mai folosite cuvinte din limbă: å gå (a merge), å komme (a veni), å se (a vedea), å bli (a deveni), å finne (a găsi). «Jeg gikk hjem» (am mers acasă), «Hun kom for sent» (a venit prea târziu), «Vi så en elg i skogen» (am văzut un elan în pădure). Multe urmează modele, de exemplu i, e, e: «skrive, skrev, har skrevet». Când știi modelul, ții minte mai ușor verbele noi.
Și în română există verbe neregulate (a face, făcut, a vedea, văzut, a fi, fost), așa că ideea nu e nouă. Diferența e că în norvegiană se schimbă doar câteva forme și nu există terminații pe persoane, «gikk» e valabil pentru eu, tu, noi. Cel mai bine înveți cele trei forme împreună, ca pe o mică poezie. Îți vor trebui în aproape orice discuție despre trecut, pentru că verbele cele mai folosite zi de zi sunt tocmai cele tari.
Reguli
- Ordinea: infinitiv – prezent – trecut – perfect.
- Prezentul e aproape mereu regulat (-r). Trecutul și perfectul trebuie învățate.
- Participiul se termină des în -et (skrevet, funnet) sau -tt (gitt, gått).
- Tipar vocalic i – e – e/i: å bli – blir – ble – har blitt (a deveni); å skrive – skriver – skrev – har skrevet (a scrie); å bite – biter – bet – har bitt (a mușca); å gripe – griper – grep – har grepet (a prinde); å stige – stiger – steg – har steget (a urca, a crește); å drive – driver – drev – har drevet (a conduce (o afacere), a practica (un sport)).
- Tipar vocalic y – ø/øy – u/ø/o: å by – byr – bød – har budt (a oferi); å fly – flyr – fløy – har fløyet (a zbura); å bryte – bryter – brøt – har brutt (a rupe); å skyte – skyter – skjøt – har skutt (a trage); å fryse – fryser – frøs – har frosset (a îngheța); å nyte – nyter – nøt – har nytt (a savura).
- Tipar vocalic i/e – a – u: å finne – finner – fant – har funnet (a găsi); å drikke – drikker – drakk – har drukket (a bea); å synge – synger – sang – har sunget (a cânta); å hjelpe – hjelper – hjalp – har hjulpet (a ajuta); å vinne – vinner – vant – har vunnet (a câștiga); å binde – binder – bandt – har bundet (a lega); å springe – springer – sprang – har sprunget (a alerga); å forsvinne – forsvinner – forsvant – har forsvunnet (a dispărea).
- Tipar vocalic e/æ/o – a/o – å/u/o: å bære – bærer – bar – har båret (a căra); å stjele – stjeler – stjal – har stjålet (a fura); å skjære – skjærer – skar – har skåret (a tăia); å treffe – treffer – traff – har truffet (a întâlni, a nimeri); å komme – kommer – kom – har kommet (a veni); å sove – sover – sov – har sovet (a dormi).
- Tipar vocalic i/e – a/å: å gi – gir – ga – har gitt (a da); å se – ser – så – har sett (a vedea); å be – ber – ba – har bedt (a ruga); å ligge – ligger – lå – har ligget (a sta întins); å sitte – sitter – satt – har sittet (a sta jos); å være – er – var – har vært (a fi).
- Tipar vocalic a/å/e – o: å ta – tar – tok – har tatt (a lua); å dra – drar – dro – har dratt (a pleca; a trage); å slå – slår – slo – har slått (a lovi); å stå – står – sto – har stått (a sta în picioare); å la – lar – lot – har latt (a lăsa); å le – ler – lo – har ledd (a râde).
- Tipar vocalic å/a/o – i/e/a: å gå – går – gikk – har gått (a merge); å få – får – fikk – har fått (a primi); å falle – faller – falt – har falt (a cădea); å holde – holder – holdt – har holdt (a ține); å henge – henger – hang – har hengt (a atârna).
- Verbe slabe neregulate: å si – sier – sa – har sagt (a spune); å gjøre – gjør – gjorde – har gjort (a face); å vite – vet – visste – har visst (a ști); å selge – selger – solgte – har solgt (a vinde); å spørre – spør – spurte – har spurt (a întreba); å legge – legger – la – har lagt (a pune (culcat)); å sette – setter – satte – har satt (a pune, a așeza); å ha – har – hadde – har hatt (a avea).
- Sfat: învață verbele pe grupe cu același tipar vocalic și repetă-le cu voce tare, ca pe o numărătoare: drikke – drakk – drukket. O greșeală frecventă e să adaugi -et la verbele tari (gået în loc de gått).
Exemple
- Vi drakk kaffe og snakket om gamle dager.Am băut cafea și am vorbit despre vremurile de demult.
- Hun skrev et langt brev til moren sin.I-a scris mamei ei o scrisoare lungă.
- Jeg fikk en pakke i dag.Am primit azi un pachet.
- Har du sett nøklene mine?Mi-ai văzut cheile?
- Barna sov da vi kom hjem.Copiii dormeau când am ajuns acasă.
- Hva sa han?Ce a zis?
- Noen har stjålet sykkelen min.Cineva mi-a furat bicicleta.
- Toget gikk klokka åtte, og vi satt på det.Trenul a plecat la opt, iar noi eram în el.