Cele patru grupe de verbe slabe
Verbele slabe primesc la trecut terminația -et, -te, -de sau -dde. Grupa o arată de obicei consoanele dinaintea lui -e de la infinitiv.
Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.
Despre ce este vorba?
Când vorbești despre trecut, verbul trebuie să-și schimbe forma. Majoritatea verbelor norvegiene fac asta regulat: primesc o terminație. Se numesc verbe slabe și se împart în patru grupe, după terminație.
Grupa 1 primește -et: «Jeg snakket med sjefen» (am vorbit cu șeful). Grupa 2 primește -te: «Vi spiste middag» (am luat cina). Grupa 3 primește -de: «Hun prøvde igjen» (a încercat din nou). Grupa 4 primește -dde: «De bodde i Trondheim» (au locuit în Trondheim). Vestea bună: de multe ori vezi grupa chiar pe verb, două consoane înainte de -e dau de obicei -et (snakke, jobbe), o consoană dă adesea -te (spise, lese), iar verbele scurte ca «bo» și «tro» primesc -dde.
În română verbele au conjugări și terminații diferite pentru fiecare persoană: am vorbit, ai vorbit, au vorbit, sau vorbii, vorbiși. În norvegiană alegi doar una dintre patru terminații, iar forma e aceeași pentru toți: «jeg snakket, hun snakket, vi snakket». Nu-ți fie teamă să ghicești, majoritatea verbelor noi intră în grupa 1. Cu aceste modele poți povesti despre weekend, scrie un e-mail scurt la grădiniță sau completa un formular.
Reguli
- Grupa 1 (-et): å kaste (a arunca) – kaster – kastet – har kastet. La fel: snakke – snakket (a vorbi), jobbe – jobbet (a lucra), vaske – vasket (a spăla), åpne – åpnet (a deschide).
- Semn: două sau mai multe consoane înainte de -e (st, kk, bb, sk, pn). E cea mai mare grupă. În bokmål mai liber poți scrie și -a: kasta.
- Grupa 2 (-te): å spise (a mânca) – spiser – spiste – har spist. La fel: lese – leste – lest (a citi), kjøre – kjørte – kjørt (a conduce), reise – reiste – reist (a călători).
- Semn: o singură consoană înainte de -e. L, n, m duble devin de obicei simple: spille – spilte – spilt (a juca), kjenne – kjente – kjent (a cunoaște), glemme – glemte – glemt (a uita).
- Grupa 3 (-de): å leve (a trăi) – lever – levde – har levd. La fel: prøve – prøvde – prøvd (a încerca), bygge – bygde – bygd (a construi), eie – eide – eid (a deține).
- Semn: v sau g înainte de -e ori un diftong (ei, øy): leve, prøve, bygge, eie, pleie, greie.
- Grupa 4 (-dde): å bo (a locui) – bor – bodde – har bodd. La fel: tro – trodde – trodd (a crede), nå – nådde – nådd (a ajunge la timp), sy – sydde – sydd (a coase).
- Semn: verb scurt terminat în vocală accentuată.
- Regula merge des, dar nu mereu: å bake – bakte (grupa 2). Învață fiecare verb nou împreună cu forma de trecut.
- Norvegiana are o singură formă de trecut simplu, folosită și în vorbire. Unde în română spui „am mâncat ieri”, în norvegiană spui Jeg spiste i går, nu har spist.
Exemple
- Vi snakket lenge i telefonen i går.Ieri am vorbit mult la telefon.
- Hun kjørte til jobben fordi det regnet.A mers la serviciu cu mașina pentru că ploua.
- Jeg har lest boka du ga meg.Am citit cartea pe care mi-ai dat-o.
- Besteforeldrene mine levde hele livet på landet.Bunicii mei au trăit toată viața la țară.
- De bygde huset selv.Și-au construit singuri casa.
- Vi bodde i Bergen i tre år.Am locuit trei ani în Bergen.
- Jeg trodde ikke at du kom.Nu credeam că vii.
- Har du prøvd den nye kafeen?Ai încercat cafeneaua cea nouă?