Ortografia: consoane duble și majuscule
Norvegiana se scrie aproape cum se pronunță, dar câteva reguli trebuie să le știi. Cele mai importante privesc consoanele duble și majusculele.
Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.
Pe scurt: după vocală scurtă – consoană dublă (takk, glass), dar niciodată m dublu la sfârșitul cuvântului (rom, hjem). Zilele, lunile și naționalitățile se scriu cu literă mică.
Despre ce este vorba?
Ortografia înseamnă să scrii cuvintele așa cum trebuie să arate. Contează când scrii o cerere de angajare, un mesaj la grădiniță sau dai un test. Greșelile mici nu fac textul de neînțeles, dar slăbesc impresia.
Vestea bună e că norvegiana se scrie aproape cum se pronunță. Regula principală ține de lungimea vocalei: după o vocală scurtă scrii adesea o consoană dublă, după una lungă, una singură. «Takk» (mulțumesc) are un a scurt, «tak» (acoperiș) un a lung. «Katt» (pisică) are un a scurt, «mat» (mâncare) un a lung. A doua regulă mare e despre majuscule: zilele, lunile și naționalitățile se scriu cu literă mică: «mandag», «januar», «norsk».
Cu literele mici românii nu au probleme, și noi scriem luni, ianuarie, român. Noutatea e lungimea vocalelor: în română vocalele nu sunt scurte sau lungi, deci trebuie să-ți antrenezi urechea. Româna e și ea o limbă care se scrie cum se aude, așa că logica norvegiană o să-ți pară firească. Iar o ortografie bună îți îmbunătățește și pronunția, pentru că «tak» și «takk» înseamnă lucruri complet diferite.
Reguli
- După o vocală scurtă, consoana se dublează: takk (mulțumesc), glass (pahar), katt (pisică), hopp (salt), full (plin).
- După o vocală lungă e doar una: tak (acoperiș), mat (mâncare), bok (carte), hus (casă).
- Cuvintele terminate în m au un singur m: rom (cameră), hjem (casă, cămin), lam, dum (prost), fram. Când se adaugă o terminație, m dublu revine: rommet, hjemme, dumme.
- Unele cuvinte mici au o singură consoană, deși vocala e scurtă: han, hun, den, men, til, vil, skal.
- Când verbul primește -te la trecut, o consoană dispare: spille – spilte, kjenne – kjente, begynne – begynte.
- Literă mică: zilele și lunile (mandag, januar), sărbătorile (jul, påske), limbile și naționalitățile (norsk, spansk, en polakk).
- Literă mare: numele de persoane, locuri și țări (Kari, Bergen, Norge, Polen) și primul cuvânt din propoziție.
- hjem sau hjemme? hjem = mișcare (Jeg går hjem – merg acasă), hjemme = loc (Jeg er hjemme – sunt acasă).
- og sau å? og leagă (brød og ost – pâine și brânză), å stă înaintea infinitivului (å spise). Se pronunță la fel.
- Cuvintele compuse se scriu legat: hyttetur (excursie la cabană), barnehage, røykfritt (fumatul interzis). „Røyk fritt” înseamnă „fumează liniștit”!
Greșeală tipică a românilor: în română aproape nu există consoane duble, așa că mulți scriu tak în loc de takk sau glas în loc de glass. Ascultă lungimea vocalei înainte să scrii.
Exemple
- Takk for at du hjalp meg med flyttingen!Mulțumesc că m-ai ajutat la mutare!
- Rommet mitt i kollektivet er lite, men lyst.Camera mea din apartamentul comun e mică, dar luminoasă.
- Jeg er hjemme i kveld, men i morgen reiser jeg hjem til Polen.Diseară sunt acasă, dar mâine plec acasă, în Polonia.
- Agnieszka er polsk, men hun snakker veldig godt norsk.Agnieszka e poloneză, dar vorbește foarte bine norvegiana.
- Vi planlegger en hyttetur til Hemsedal i påsken.Plănuim o excursie la cabană în Hemsedal de Paște.
- Kurset begynner mandag 5. januar.Cursul începe luni, 5 ianuarie.
- Hun spilte fotball da hun bodde i Stavanger.Juca fotbal când locuia în Stavanger.
- Glasset falt i gulvet, men det gikk ikke i stykker.Paharul a căzut pe jos, dar nu s-a spart.