Mâncarea norvegiană de zi cu zi: de la brunost la vinerea cu tacos

Brunost și matpakke

Brunost nu e de fapt brânză, ci zer caramelizat. Are gust dulce, puțin ca o caramea, și se taie în felii subțiri cu ostehøvel – un feliator de brânză patentat în 1925 de Thor Bjørklund din Lillehammer. Cel mai răspândit este Gudbrandsdalsost; geitost, din lapte de capră, e mai puternic.

La prânz, cei mai mulți mănâncă matpakke: două-trei felii de pâine cu ceva pe ele, învelite în hârtie, cu o foaie de mellomleggspapir între felii. Copiii o iau la școală, adulții la serviciu, și de obicei se mănâncă rece la birou pe la 11.30. Prânzul cald nu e obișnuit. Cina mulți o iau deja între 16 și 17.

Ce se pune de obicei pe pâine: brunost, macrou în sos de roșii, pateu de ficat și brânză Norvegia. Gustă înainte să judeci – mulți dintre cei care se mută aici ajung după câteva luni să-și facă singuri matpakke.

Fårikål, lutefisk și vinerea cu tacos

Fårikål a fost votat felul național al Norvegiei, ultima dată într-un sondaj din 2014. Sunt straturi de carne de miel sau de oaie și varză, cu boabe întregi de piper negru, fierte ore în șir și servite cu cartofi. E un fel de toamnă, iar ultima joi din septembrie este ziua fårikål.

Lutefisk este cod uscat, ținut în leșie și apoi din nou în apă. Devine gelatinos și se servește în preajma Crăciunului cu bacon, piure de mazăre, cartofi și muștar. Nici mulți norvegieni nu-l plac – e perfect în regulă să spui «nei takk».

Adevăratul clasic de zi cu zi este însă taco-fredag. Aproape în fiecare vineri, foarte multe familii mănâncă tacos: carne tocată cu un amestec de condimente, tortilla moi sau crocante, smântână, porumb, castravete și cașcaval ras. Nu e mexican, e norvegian. Dacă ești invitat la «fredagstaco», ai devenit unul de-al lor.

Vafe și chifle

Vafele norvegiene sunt subțiri și moi, coapte într-un aparat cu forme de inimioară. Se mănâncă cu dulceață și smântână sau cu o felie de brunost. Găsești vafe la dugnad (zi de muncă voluntară în comunitate), la grădiniță, la cabanele DNT și în pauză la multe locuri de muncă – adesea vinerea.

Chiflele cu scorțișoară sunt peste tot, dar la Bergen skillingsbolle e o temă aparte. E un melc mare și plat cu scorțișoară, adesea cu zahăr deasupra. Numele vine de la faptul că odinioară costa un skilling, o monedă veche. Mulți bergenezi au o părere fermă despre care brutărie o face cel mai bine.

În est, oamenii cumpără mai degrabă o chiflă cu stafide sau o skolebolle: o chiflă dulce cu cremă de vanilie la mijloc, glazură și fulgi de cocos deasupra. Le găsești în aproape orice brutărie și chioșc, și sunt un bun prilej de exercițiu: «En skolebolle, takk.»

Prețuri, Vinmonopolet și sfaturi de cumpărături

Mâncarea e scumpă în Norvegia, mai ales carnea, brânza și alcoolul. Cele mai ieftine sunt lanțurile de discount Rema 1000, Kiwi și Extra; Meny și Joker sunt mai scumpe. Multe magazine au aplicații cu reduceri, iar produsele aproape de data expirării se vând adesea ieftin seara. Duminica majoritatea magazinelor sunt închise, cu excepția celor mici.

Berea de până la 4,7 la sută alcool se găsește în supermarket, dar doar până la ora 20 în zilele lucrătoare și până la 18 sâmbăta – duminica deloc. Vinul și băuturile tari se vând numai la Vinmonopolet, rețeaua de magazine a statului. Limita de vârstă este 18 ani pentru băuturi sub 22 la sută și 20 de ani pentru tărie, iar de multe ori ți se cere actul de identitate.

La restaurant serviciul e inclus în preț și bacșișul nu e așteptat, deși mulți rotunjesc suma. Apa de la robinet e gratuită și de obicei plătești la masă cu cardul sau prin Vipps.

Expresii utile

Kan jeg få regningen?Îmi aduceți nota, vă rog?
Trenger du pose?Aveți nevoie de pungă?
Kan jeg betale med kort?Pot plăti cu cardul?
Takk for maten!Mulțumesc pentru masă!
Jeg vil gjerne ha en kaffe og en skillingsbolle.Aș dori o cafea și o skillingsbolle.
Er det noe kjøtt i denne?Conține carne?
Kan jeg få et glass vann?Pot primi un pahar cu apă?
Nei takk, jeg er mett.Nu, mulțumesc, sunt sătul.