📅 Sărbători legale și concediu în Norvegia: zilele roșii, fellesferie și indemnizația de concediu

Care zile sunt roșii și care nu

Legea zilelor de sărbătoare (helligdagsfredloven) enumeră zilele roșii: toate duminicile, Anul Nou, Joia Mare (skjærtorsdag), Vinerea Mare (langfredag), duminica și lunea de Paște, Înălțarea Domnului (Kristi himmelfartsdag), duminica și lunea de Rusalii (pinse), precum și prima și a doua zi de Crăciun. O lege separată din 1947 adaugă două „høytidsdager”: 1 Mai, Ziua Muncii, și 17 Mai, Ziua Constituției. În practică toate funcționează la fel: nu e școală, iar majoritatea locurilor de muncă sunt închise.

Ajunul Crăciunului și ajunul Anului Nou nu sunt sărbători legale, deși mulți termină mai devreme – în comune, de exemplu, contractul colectiv le permite celor care lucrează ziua să plece acasă la 12:00 în aceste zile și în miercurea dinaintea Paștelui. Iar Norvegia nu mută niciodată o sărbătoare care cade în weekend: dacă prima zi de Crăciun e sâmbătă, ziua liberă se pierde pur și simplu.

Dacă ai salariu lunar, zilele roșii nu-ți schimbă plata. Dacă ești plătit cu ora, legea îți garantează plata doar pentru 1 și 17 mai (când ziua nu cade duminica sau în altă zi roșie și ești angajat de cel puțin 30 de zile), plus un spor dacă trebuie să lucrezi – cel puțin 50 la sută, dacă un acord nu prevede altceva. Restul depinde de contractul colectiv (tariffavtale) sau de contractul tău de muncă.

De ce se mută Paștele – și le trage după el pe celelalte

Crăciunul și cele două sărbători din mai au date fixe, dar Paștele urmează luna. Potrivit legii, duminica de Paște este prima duminică după prima lună plină din 21 martie sau de după această dată, așa că poate cădea oricând între 22 martie și 25 aprilie. Atenție: Norvegia calculează Paștele după calendarul occidental, așa că adesea nu coincide cu Paștele ortodox.

Celelalte sărbători mobile se socotesc de la duminica de Paște. Joia Mare și Vinerea Mare vin chiar înainte, lunea de Paște a doua zi. Înălțarea e mereu într-o joi, la 39 de zile după Paște, iar Rusaliile vin la șapte săptămâni după Paște, urmate de lunea de Rusalii. Când Paștele e târziu, Înălțarea și Rusaliile alunecă spre sfârșitul lui mai sau în iunie. Când e devreme, ca în 2027, lunea de Rusalii cade chiar pe 17 mai.

Zilele roșii în 2027

2027 este un an zgârcit: 1 mai cade sâmbăta, Crăciunul cade în weekend, iar lunea de Rusalii e aceeași zi cu 17 mai. Doar șase zile roșii cad într-o zi lucrătoare.

Anul Nou – vineri, 1 ianuarie
Joia Mare – joi, 25 martie
Vinerea Mare – vineri, 26 martie
Duminica de Paște – duminică, 28 martie
Lunea de Paște – luni, 29 martie
Ziua Muncii – sâmbătă, 1 mai
Înălțarea Domnului – joi, 6 mai
Duminica Rusaliilor – duminică, 16 mai
Lunea Rusaliilor și Ziua Constituției – luni, 17 mai
Prima zi de Crăciun – sâmbătă, 25 decembrie
A doua zi de Crăciun – duminică, 26 decembrie

Nu sunt roșii, dar e bine de știut: Ajunul Crăciunului e vineri, 24 decembrie, ajunul Anului Nou vineri, 31 decembrie, iar fellesferie cade de obicei în săptămânile 28–30, între 12 și 30 iulie.

Magazine, Vinmonopolet și autobuze în zilele roșii

În zilele roșii magazinele trebuie să fie închise, iar în Ajunul Crăciunului, în Sâmbăta Mare și în ajunul Rusaliilor închid la 16:00. Excepțiile sunt magazinele alimentare mici, cu o suprafață de vânzare de până la 100 de metri pătrați, benzinăriile de până la 150 de metri pătrați, centrele de grădinărit și zonele turistice aprobate. De aceea micul Joker de la colț poate fi deschis lunea de Paște, în timp ce supermarketul mare stă în întuneric. Înainte de Crăciun, toate magazinele pot fi deschise în ultimele trei duminici, între 14:00 și 20:00.

Vinmonopolet e închis duminica, în zilele roșii, pe 1 și 17 mai și în Ajunul Crăciunului, iar sâmbăta și în ziua dinaintea unei zile roșii închide cel târziu la 16:00. Supermarketurile pot vinde bere cel mult până la 20:00 în zilele lucrătoare și până la 18:00 înainte de duminici și zile roșii, iar duminica, în zilele roșii și pe 1 și 17 mai deloc. Ziua dinaintea Înălțării contează ca o zi lucrătoare obișnuită.

În zilele roșii autobuzele și trenurile circulă după orarul de duminică, iar în Ajunul Crăciunului multe linii se opresc spre seară – verifică Ruter, Skyss, AtB sau Entur înainte să pleci în vizită. Dacă te îmbolnăvești, serviciul medical de gardă (legevakt) răspunde la 116 117 non-stop.

Inneklemte dager – zilele „prinse la mijloc”

O inneklemt dag este o zi lucrătoare prinsă între o zi roșie și weekend. Exemplul clasic este vinerea de după Înălțare – 7 mai în 2027, când și toate școlile din Oslo sunt închise. Mulți își iau liber și în cele trei zile lucrătoare dinaintea Paștelui: în 2027, concediul între 22 și 24 martie îți aduce zece zile libere la rând.

Cei mai mulți folosesc zile de concediu, alții iau liber în contul orelor suplimentare (avspasering), folosesc programul flexibil sau iau concediu fără plată. Unele firme închid în ziua respectivă și le cer tuturor să-și ia o zi de concediu. E permis, pentru că angajatorul stabilește perioada concediului după ce discută cu tine. Întreabă din timp – colegii cu copii de școală vor aceleași zile.

Ferieloven și fellesferie în iulie

Legea concediului (ferieloven) îți dă 25 de virkedager de concediu pe an. Sâmbetele se socotesc virkedager, deci asta înseamnă patru săptămâni și o zi; multe contracte colective adaugă a cincea săptămână. Poți cere trei săptămâni (18 virkedager) la rând între 1 iunie și 30 septembrie și poți cere să afli când ai concediu cu cel puțin două luni înainte. Până la 12 zile pot fi reportate în anul următor, dacă vă înțelegeți în scris. Dacă împlinești 60 de ani în cursul anului, primești o săptămână în plus.

În practică, iulie e luna concediilor. Multe fabrici, șantiere și birouri închid pentru fellesferie, de obicei în săptămânile 28–30. Meșterii nu mai răspund, mesajele automate spun „tilbake i uke 31” (revin în săptămâna 31), iar orașele par pe jumătate goale. Dacă începi un loc de muncă nou până la 30 septembrie, ai dreptul la concediu complet în acel an; dacă începi mai târziu, la șase zile.

Feriepenger – și surpriza din iunie

În concediu nu primești salariul obișnuit. În schimb primești feriepenger, indemnizația de concediu câștigată în anul anterior: prin lege cel puțin 10,2 la sută din salariul de anul trecut, de obicei 12 la sută dacă ai a cincea săptămână, și cu 2,3 puncte procentuale mai mult de la 60 de ani. Se plătește în ultima zi obișnuită de salariu dinaintea concediului, iar majoritatea angajatorilor o plătesc în iunie.

Pe deasupra, în iunie nu ți se reține impozit din salariu, iar în decembrie de obicei doar jumătate. Impozitul nu dispare – e împărțit pe celelalte luni –, dar mulți se simt bogați în iunie și lefteri în august.

Capcana pentru nou-veniți: în primul an în Norvegia poți să-ți iei concediu, dar ai strâns puțini sau deloc feriepenger, așa că zilele libere pot fi neplătite. Dacă schimbi locul de muncă, fostul angajator trebuie să-ți plătească indemnizația de concediu pe care ai câștigat-o.

Expresii utile

• ▶
  Er det rød dag i morgen?Mâine e sărbătoare legală?
• ▶
  Har butikken åpent på søndag?Magazinul e deschis duminică?
• ▶
  Jeg tar fri den inneklemte dagen.Îmi iau liber în ziua de punte.
• ▶
  Når har dere fellesferie i år?Când aveți fellesferie anul acesta?
• ▶
  Jeg er på ferie til uke 31.Sunt în concediu până în săptămâna 31.
• ▶
  Kan jeg avspasere på fredag?Pot să-mi iau liber vineri în contul orelor suplimentare?
• ▶
  Har du fått feriepengene ennå?Ai primit deja banii de concediu?
• ▶
  Vinmonopolet stenger klokka fire i dag.Vinmonopolet închide azi la patru.
• ▶
  Hvilke dager er det fri i påsken?Ce zile sunt libere de Paște?
• ▶
  God ferie!Concediu plăcut!