Nynorsk: cum să-l citești

Norvegiana are două forme scrise, bokmål și nynorsk. Nu trebuie să scrii în nynorsk, dar îl vei întâlni la NRK, pe indicatoare și în scrisorile primăriilor din vestul Norvegiei – iar cu câteva chei se citește ușor.

Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.

Despre ce este vorba?

Unele limbi au mai multe forme scrise oficiale. Norvegia are două: bokmål, pe care îl scrie majoritatea oamenilor și pe care îl predă acest site, și nynorsk. Amândouă sunt norvegiană, amândouă sunt egale prin lege, iar fiecare copil învață la școală să citească și să scrie în ambele.

Nynorsk a apărut în secolul al XIX-lea din graiurile de la țară și azi se folosește mai ales în vestul Norvegiei. Pare cunoscut după ce înveți câteva schimburi: «eg» în loc de jeg, «ikkje» în loc de ikke, «kva» în loc de hva, «kvar» în loc de hvor. Multe verbe se termină în -ar: «Eg snakkar norsk» (vorbesc norvegiană). Și atenție la «me», care înseamnă «noi»: «Me kjem i morgon» (venim mâine).

Româna are o comparație măruntă, dar utilă: după reforma din 1993 scriem «â» și «sunt», iar textele mai vechi au «î» și «sînt». Le citești pe amândouă fără probleme, odată ce știi schimbul. La nynorsk e la fel, doar că diferențele sunt mai mari. Nu trebuie să scrii nynorsk, dar merită să-l poți citi: NRK trebuie să difuzeze cel puțin un sfert din conținut în nynorsk, în multe comune din vest tăblițele și scrisorile sunt în nynorsk, iar dacă ai copii la școală aici, îl vor învăța și ei. Trucul: schimbă kv- cu hv- și -ar cu -er, citește cu voce tare, și dintr-odată sună aproape ca bokmål.

Reguli

Norvegia are două forme scrise egale în drepturi: bokmål și nynorsk. Nynorsk se folosește mai ales în vestul țării și în câteva văi de munte din est.

NRK trebuie să aibă cel puțin 25 la sută conținut în nynorsk, iar toți elevii învață ambele forme la școală. De aceea îl vezi la știri, pe indicatoare și în scrisorile oficiale.

Pronume: eg (jeg – eu), ho (hun – ea), me sau vi (vi – noi), de (dere – voi), dei (de – ei): Eg kjem frå Polen.

Cuvinte interogative cu kv-: kva (hva – ce), kven (hvem – cine), kvar (hvor – unde), kvifor (hvorfor – de ce), korleis (hvordan – cum).

Cuvinte mici: ikkje (ikke – nu), noko (noe – ceva), mykje (mye – mult), berre (bare – doar), òg (også – și, de asemenea), no (nå – acum), frå (fra – din, de la), heim (hjem – acasă).

Articole: ein bil, ei jente, eit hus.

Plural: ein bil – bilar – bilane; ei jente – jenter – jentene; eit hus – hus – husa.

Multe verbe se termină la prezent în -ar și la trecut în -a: å snakke – snakkar – snakka – har snakka. Eg snakkar norsk.

Verbele tari n-au adesea -er la prezent: eg skriv (scriu), ho kjem (ea vine), han les (el citește).

Cuvinte de zi cu zi: veke (uke – săptămână), vere (være – a fi), seie (si – a spune), kyrkje (kirke – biserică), saman (sammen – împreună), viss (hvis – dacă).

Sfat: schimbă kv- cu hv- și -ar cu -er și citește cu voce tare. Dintr-odată textul sună aproape ca bokmål.

Greșeală tipică a românilor: amestecarea celor două forme în același text, de exemplu „Eg har ikke tid”. Tu scrie în bokmål, iar nynorsk doar citește-l.

Exemple

Eg heiter Kari og kjem frå Voss.Mă numesc Kari și sunt din Voss.

Kva tid går bussen til Førde?La ce oră pleacă autobuzul spre Førde?

Ho bur i Bergen, men jobbar på Stord.Locuiește în Bergen, dar lucrează pe Stord.

Me har ikkje tid i dag, kanskje neste veke?Azi n-avem timp, poate săptămâna viitoare?

Korleis går det med deg etter operasjonen?Cum te simți după operație?

Bilane står parkerte utanfor kyrkja.Mașinile sunt parcate în fața bisericii.

Han skriv mykje nynorsk på jobben i kommunen.La serviciu, la primărie, scrie mult în nynorsk.

Viss det regnar, blir me heime.Dacă plouă, rămânem acasă.