Particule modale: jo, vel, nok, da …

Cuvinte mici ca jo, vel și nok nu schimbă ce spui, ci felul în care e primit. Ele fac norvegiana vorbită să sune natural.

Predăm bokmål, forma scrisă cea mai folosită în Norvegia.

Pe scurt: Jo, vel, nok și da nu schimbă conținutul, ci tonul. Arată ce crezi tu că știe sau gândește celălalt.

Reguli

Jo: Ceva ce știți amândoi sau ar trebui să știți – ca «doar», «păi»: Det sa jeg jo! Du har jo bil.
Vel (presupunere): «probabil», «cred că»: Du er vel sliten nå? Han kommer vel snart.
Vel (obiecție): Ușoară îndoială: Det er vel ikke så farlig? (Doar nu e chiar așa de grav?)
Nok: Probabilitate, «probabil»: Det ordner seg nok. Și concesie: Det er nok riktig, men vi har ikke råd.
Da: Înmoaie sau întărește, mai ales în vorbire: Kom igjen, da! (Hai odată!) Det er da ikke så vanskelig. Ha det bra, da!
Nå: Nerăbdare sau rezervă: Nå må du gi deg! (Gata, ajunge!) Det var nå ikke så ille.
Visst: «se pare că», «am auzit că»: Han har visst flyttet til Bergen.
Altså: Rezumat sau întărire – «deci», «chiar»: Møtet er altså avlyst. Det var altså helt utrolig!
Liksom: Cuvânt de umplutură colocvial, «parcă», sau ironie: Han skulle liksom være ekspert. Evită-l în scris formal.
Egentlig: Înmoaie întrebarea sau arată contrast – «de fapt»: Hva mener du egentlig? Jeg skulle egentlig trene i dag.
Poziția: Particulele stau de obicei imediat după verb, înainte de ikke: Han er jo ikke her.
Stil: Folosește-le în conversație și în e-mailuri către colegi, dar cu măsură în textele formale.

Greșeală tipică: Să înțelegi visst ca «sigur». Han kommer visst = se pare că vine, nu «vine sigur».