Verbe cu particulă

Gi opp, ta imot, finne ut, stå opp. Cuvinte mici care schimbă sensul verbului, cu exemple și audio.

stå opp	a se scula (din pat) Jeg står opp klokka seks hver dag.Mă scol în fiecare zi la ora șase. 💡 Accentul cade pe «opp». «Jeg står» înseamnă doar a sta în picioare, iar «jeg står opp» înseamnă a te scula din pat. Verbul nu are complement, iar «ikke» stă înaintea particulei, de exemplu «I helgen står jeg ikke opp før ni» (în weekend nu mă scol înainte de nouă).	A1
gå ut	a ieși (în oraș) Skal vi gå ut og spise i kveld?Ieșim în oraș să mâncăm diseară? 💡 Accentul cade pe «ut». «Ut» arată mișcarea, iar «ute» locul, deci spunem «Barna går ut» (copiii ies afară), dar «Barna er ute» (copiii sunt afară). «Gå ut» poate însemna și a ieși la restaurant sau în oraș, ca aici.	A1
komme inn	a intra Kom inn, det er kaldt ute!Intră, afară e frig! 💡 Accentul cade pe «inn». «Inn» se folosește la mișcare, «inne» când cineva e deja înăuntru, de exemplu «Kom inn!» (intră) și «Vi sitter inne» (stăm înăuntru). «Komme inn» poate însemna și a fi admis, de exemplu «Hun kom inn på sykepleien» (a intrat la asistență medicală).	A1
komme tilbake	a se întoarce Når kommer du tilbake fra ferien?Când te întorci din concediu? 💡 Particula este accentuată. «Tilbake» înseamnă înapoi, acolo unde ai fost, iar «bak» înseamnă în spatele, de exemplu «Sykkelen står bak huset» (bicicleta e în spatele casei). «Komme tilbake til» poate însemna și a reveni mai târziu la un subiect, de exemplu «Jeg kommer tilbake til det» (revin la asta).	A1
sette seg ned	a se așeza Vær så god, sett deg ned her.Poftim, așază-te aici. 💡 Pronumele reflexiv se schimbă după persoană și stă între verb și particulă, de exemplu «Jeg setter meg ned» și «Sett deg ned!». «Ned» arată direcția, «nede» locul, de exemplu «Han bor nede i byen» (locuiește jos, în oraș). Deseori ajunge «Sett deg!».	A1
ta på seg	a-și pune, a se îmbrăca cu Ta på deg lua, det er kaldt!Pune-ți căciula, e frig! 💡 Cu un substantiv poți spune și «Ta på deg lua», și «Ta lua på deg». Cu un pronume, pronumele stă înaintea particulei, de exemplu «Ta den på deg» (pune-o). Fără «seg», «ta på» înseamnă a atinge, de exemplu «Ikke ta på maleriet!» (nu atinge tabloul), iar «ta på seg ansvaret» înseamnă a-și asuma responsabilitatea.	A1
ta av seg	a-și scoate Ta av deg skoene i gangen, er du snill.Te rog, scoate-ți pantofii pe hol. 💡 Accentul cade pe «av». Cu pronume spunem «Ta dem av deg» (scoate-i). În Norvegia aproape toată lumea se descalță în casă, chiar și în vizită. «Flyet tar av» înseamnă că avionul decolează. Nu spune «ta ut».	A1
ha på seg	a purta, a avea pe sine Hun har på seg en rød kjole i dag.Azi poartă o rochie roșie. 💡 «Ha på seg» descrie ce porți, iar «ta på seg» este acțiunea de a îmbrăca ceva. Compară «Hun tar på seg kjolen» (își pune rochia) cu «Hun har på seg kjolen» (poartă rochia). Nu folosi «bære» pentru haine, înseamnă a căra ceva greu.	A1
ta med	a lua cu tine Husk å ta med matpakke i morgen.Nu uita să iei mâine pachetul cu mâncare. 💡 Accentul cade pe «med». Des adăugăm «seg», de exemplu «Ta med deg paraplyen» (ia umbrela cu tine). Cu pronume spunem «Ta den med (deg)». «Matpakke» sunt sandvișurile pe care norvegienii le iau la muncă, la școală și la grădiniță.	A1
bli med	a veni cu, a te alătura Vil du bli med på kino i kveld?Vrei să vii cu noi la film diseară? 💡 Accentul cade pe «med». «Bli med» nu are complement, iar activitatea vine după «på», de exemplu «Kan jeg bli med på turen?» (pot să vin și eu în excursie?). Un răspuns scurt la o invitație este «Ja, jeg blir gjerne med!» (da, vin cu plăcere).	A1
våkne opp	a se trezi Babyen våknet opp klokka fire i natt.Bebelușul s-a trezit azi-noapte la ora patru. 💡 «Våkne» singur înseamnă același lucru, dar «våkne opp» pune accentul pe momentul trezirii, iar accentul cade pe «opp». Când trezești pe altcineva, folosești «vekke», de exemplu «Kan du vekke meg klokka sju?» (mă trezești la șapte?).	A2
slå på	a porni, a aprinde Kan du slå på TV-en? Nyhetene begynner.Poți să pornești televizorul? Încep știrile. 💡 Accentul cade pe «på». Cu substantiv spunem de obicei «Slå på TV-en», cu pronume «Slå den på» (pornește-l). Opusul este «slå av». Nu spune «slå inn».	A2
slå av	a opri, a stinge Husk å slå av lyset når du går.Nu uita să stingi lumina când pleci. 💡 Accentul cade pe «av». Poți spune «Slå av lyset» sau «Slå lyset av», dar cu pronume doar «Slå det av» (stinge-o). Nu spune «slå ut».	A2
gi opp	a renunța, a se da bătut Ikke gi opp, du klarer det!Nu renunța, o să reușești! 💡 Accentul cade pe «opp». «Gi opp» poate sta singur sau cu complement, de exemplu «Hun ga opp drømmen» (a renunțat la vis). Cu pronume, pronumele vine primul, de exemplu «Hun ga den aldri opp» (n-a renunțat niciodată la el). Fără «opp», «gi» înseamnă doar a da.	A2
ta imot	a primi, a accepta Takk, jeg tar gjerne imot hjelp.Mulțumesc, accept cu plăcere ajutorul. 💡 «Imot» se scrie într-un cuvânt și este accentuat. Aici complementul vine după particulă, chiar și când e pronume, de exemplu «Hun tok imot oss i døra» (ne-a primit la ușă). «Ta imot» se poate spune despre oaspeți, un colet, o ofertă sau o minge.	A2
finne ut	a afla Jeg må finne ut når bussen går.Trebuie să aflu când pleacă autobuzul. 💡 Accentul cade pe «ut». «Finne» singur înseamnă a găsi ceva pierdut, iar «finne ut» înseamnă a afla o informație. Cu pronume spunem «Jeg skal finne det ut» (o să aflu). «Finne ut av» înseamnă a te descurca cu ceva, de exemplu «Jeg finner ikke ut av skjemaet» (nu mă descurc cu formularul).	A2
kle på seg	a se îmbrăca Kle på deg, vi må gå om fem minutter.Îmbracă-te, trebuie să plecăm în cinci minute. 💡 Accentul cade pe «på», iar pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Jeg kler på meg» și «Kle på deg!». Poți îmbrăca și pe alții, de exemplu «Hun kler på ungen» (îmbracă copilul). Opusul este «kle av seg», iar «kle seg ut» înseamnă a se costuma.	A2
skru på	a porni, a da drumul la Skru på ovnen, det er kaldt her inne.Pornește radiatorul, e frig aici. 💡 «Skru på» înseamnă aproape același lucru ca «slå på», dar se folosește des pentru radiatoare, robinete și radio, pentru că se învârte un buton. Accentul cade pe «på», iar cu pronume spunem «Skru den på» (pornește-l). Opusul este «skru av».	A2
skru av	a opri, a închide Skru av komfyren før du går ut.Oprește aragazul înainte să ieși. 💡 Accentul cade pe «av». «Skru av» se spune despre tot ce se învârte, de exemplu «Skru av vannet» (închide apa) sau «Skru det av» (oprește-l). Poate însemna și a deșuruba, de exemplu «skru av lokket» (a deșuruba capacul).	A2
rydde opp	a face ordine Etter festen ryddet vi opp i hele leiligheten.După petrecere am făcut ordine în tot apartamentul. 💡 Accentul cade pe «opp». «Rydde» poate avea complement direct, de exemplu «rydde rommet» (a face ordine în cameră), iar «rydde opp» stă singur sau cu «i», de exemplu «rydde opp i papirene» (a pune ordine în acte). Se folosește și la figurat, de exemplu «Vi må rydde opp i økonomien» (trebuie să ne punem ordine în finanțe).	A2
vaske opp	a spăla vasele Hvem vasker opp etter middagen i dag?Cine spală vasele azi după cină? 💡 Accentul cade pe «opp». «Vaske opp» înseamnă doar a spăla farfurii, pahare și oale, iar hainele și podeaua le «vasker» fără particulă. Vasele murdare se numesc «oppvasken», iar mașina «oppvaskmaskin».	A2
fylle ut	a completa (un formular) Du må fylle ut skjemaet fra NAV.Trebuie să completezi formularul de la NAV. 💡 Formularele se «fyller ut», cu accent pe «ut». Cu pronume spunem «Fyll det ut og send det inn» (completează-l și trimite-l). «Fylle opp» înseamnă a umple ceva, de pildă un pahar, iar «fylle inn» se folosește pentru un cuvânt într-un spațiu liber, nu pentru tot formularul.	A2
logge inn	a se autentifica, a intra în cont Logg inn med BankID for å se søknaden.Autentifică-te cu BankID ca să vezi cererea. 💡 «Logge inn» și «logge på» înseamnă același lucru și apar des pe site-urile NAV, ale fiscului și ale băncii. Poți spune și «logge seg inn», de exemplu «Jeg logget meg inn i går» (m-am logat ieri). Opusul este «logge ut» sau «logge av».	A2
logge ut	a se deconecta, a ieși din cont Husk å logge ut når du er ferdig.Nu uita să te deconectezi când termini. 💡 Accentul cade pe «ut». Cu reflexiv spunem «Logg deg ut», iar «ute» nu se potrivește aici, pentru că arată locul. Pe un calculator comun, de exemplu la bibliotecă, e bine să te deconectezi.	A2
ringe tilbake	a suna înapoi Legen ringer deg tilbake i morgen.Medicul te sună înapoi mâine. 💡 Pronumele stă între verb și particulă, de exemplu «Jeg ringer deg tilbake», nu «ringer tilbake deg». Accentul cade pe «tilbake». «Ringe igjen» înseamnă a suna încă o dată.	A2
sette på	a pune (muzică), a pune la fiert Kan du sette på litt rolig musikk?Poți să pui niște muzică liniștită? 💡 Accentul cade pe «på». Poți «sette på» muzică, un film, mașina de spălat sau cafea, de exemplu «Jeg setter på kaffe» (pun de o cafea). Cu pronume spunem «Sett den på» (pune-o). Fără particulă, «sette» înseamnă doar a pune ceva undeva.	A2
skrive ned	a nota, a scrie Skriv ned telefonnummeret mitt.Notează-ți numărul meu de telefon. 💡 Accentul cade pe «ned». «Skrive opp» înseamnă același lucru, de exemplu «Skriv opp nummeret» (notează numărul). Cu pronume spunem «Skriv det ned» (notează-l). «Skrive under» e altceva, înseamnă a semna.	A2
gå av	a coborî (din autobuz) Jeg går av bussen på neste holdeplass.Cobor din autobuz la stația următoare. 💡 Accentul cade pe «av». Din autobuz și tren «går av», iar în ele «går på», chiar dacă nu mergi propriu-zis pe jos. «Gå av» poate însemna și a părăsi o funcție, de exemplu «Han går av med pensjon i mai» (iese la pensie în mai). Nu spune «gå ut».	A2
sjekke inn	a face check-in Vi må sjekke inn to timer før avgang.Trebuie să facem check-in cu două ore înainte de plecare. 💡 Accentul cade pe «inn». Facem check-in la aeroport și la hotel, de exemplu «sjekke inn på et hotell». La plecare spunem «sjekke ut». «Sjekke» singur înseamnă a verifica.	A2
sjekke ut	a face check-out Vi sjekker ut av hotellet klokka elleve.Facem check-out de la hotel la ora unsprezece. 💡 Accentul cade pe «ut», iar locul vine după «av», de exemplu «sjekke ut av hotellet». În vorbire, «sjekke ut» înseamnă și a arunca o privire, de exemplu «Sjekk ut den nye kafeen!» (vezi cafeneaua cea nouă).	A2
gå ned	a scădea Prisen på strøm har gått ned i høst.Prețul curentului a scăzut în toamna asta. 💡 Accentul cade pe «ned». «Gå ned» poate însemna a coborî scările sau că ceva scade, iar «gå ned i vekt» înseamnă a slăbi. Opusul este «gå opp», de exemplu «Sola går opp» (răsare soarele) și «Prisene går opp» (cresc prețurile).	A2
flytte inn	a se muta (într-o locuință) Vi flytter inn i den nye leiligheten i mai.Ne mutăm în apartamentul nou în mai. 💡 Accentul cade pe «inn», iar locul vine după «i», de exemplu «flytte inn i et hus» (a se muta într-o casă). Opusul este «flytte ut av». Când schimbi orașul sau țara, spui doar «flytte til», de exemplu «Vi flyttet til Norge for tre år siden» (ne-am mutat în Norvegia acum trei ani).	A2
vokse opp	a crește (ca om) Jeg vokste opp i Kraków.Am crescut în Cracovia. 💡 Accentul cade pe «opp». «Vokse» singur înseamnă a crește în dimensiuni, de exemplu «Barna vokser så fort» (copiii cresc atât de repede), iar «vokse opp» se referă la copilărie și la locul unde ai crescut.	A2
kjenne igjen	a recunoaște Jeg kjente deg nesten ikke igjen!Aproape că nu te-am recunoscut! 💡 Accentul cade pe «igjen». Pronumele stă înaintea lui «igjen», iar «ikke» vine după pronume, de exemplu «Jeg kjente henne ikke igjen» (n-am recunoscut-o). «Kjenne» singur înseamnă a cunoaște pe cineva sau a simți.	A2
slappe av	a se relaxa I helgen vil jeg bare slappe av hjemme.În weekend vreau doar să mă relaxez acasă. 💡 Accentul cade pe «av», iar verbul nu are niciodată complement. Poți spune «slappe av med en bok» (a te relaxa cu o carte) sau simplu «Slapp av!», care înseamnă și «stai liniștit». «Koble av» înseamnă aproape același lucru.	A2
spise opp	a mânca tot Spis opp maten din før du går ut.Mănâncă tot înainte să ieși. 💡 «Opp» este accentuat și arată că ceva se termină complet. La fel în «drikke opp» (a bea tot) și «bruke opp» (a consuma tot). Cu pronume spunem «Spis den opp» (mănânc-o toată).	A2
låse opp	a descuia Kan du låse opp døra for meg?Poți să-mi descui ușa? 💡 Accentul cade pe «opp». Opusul este simplu «låse», fără particulă, de exemplu «Husk å låse døra» (nu uita să încui ușa). Deblocăm și telefonul, de exemplu «låse opp telefonen med fingeravtrykk». Cu pronume spunem «Lås den opp».	A2
prøve på	a proba Kan jeg prøve på denne jakka?Pot să probez geaca asta? 💡 Accentul cade pe «på». Complementul poate sta și înaintea particulei, de exemplu «Du må prøve skoene på før du kjøper dem» (probează pantofii înainte să-i cumperi), iar un pronume stă mereu acolo, de exemplu «Prøv den på!» (probeaz-o). «Prøve» singur înseamnă a încerca.	A2
komme fram	a ajunge (la destinație) Send meg en melding når du kommer fram.Trimite-mi un mesaj când ajungi. 💡 Ambele forme, «fram» și «frem», sunt corecte, iar particula este accentuată. «Komme fram til» înseamnă a ajunge la un loc sau la un rezultat, de exemplu «Vi kom fram til en løsning» (am ajuns la o soluție). Nu confunda cu «foran», care înseamnă în fața.	A2
se ut	a arăta (obosit, bine) Du ser trøtt ut i dag.Arăți obosit azi. 💡 Adjectivul stă între verb și «ut», de exemplu «Du ser sliten ut» (arăți obosit), iar accentul cade pe «ut». Cu un substantiv folosim «se ut som», de exemplu «Han ser ut som faren sin» (seamănă cu tatăl lui). În «se ut av vinduet» (a privi pe fereastră), «ut» are sensul obișnuit.	A2
legge seg ned	a se întinde Hunden la seg ned foran peisen.Câinele s-a întins în fața șemineului. 💡 «Legge seg» singur înseamnă des a merge la culcare, de exemplu «Jeg legger meg klokka elleve» (mă culc la unsprezece). «Legge seg ned» înseamnă a te întinde acolo unde ești, de pildă pe canapea sau pe jos, cu accent pe «ned». Pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Legg deg ned!».	A2
skru opp	a da mai tare Kan du skru opp lyden litt?Poți să dai puțin mai tare? 💡 «Skru opp» înseamnă a mări sonorul, căldura sau lumina, iar «skru på» înseamnă a porni ceva. Accentul cade pe «opp», iar cu pronume spunem «Skru den opp» (dă-l mai tare). Opusul este «skru ned».	B1
skru ned	a da mai încet Skru ned musikken, babyen sover.Dă muzica mai încet, doarme bebelușul. 💡 Accentul cade pe «ned», iar cu pronume spunem «Skru den ned» (dă-o mai încet). «Skru ned» se folosește și pentru căldură, de exemplu «Skru ned ovnen om natta» (dă radiatorul mai mic noaptea). Dacă vrei liniște totală, spui «skru av».	B1
ta opp	a aduce în discuție, a ridica (o problemă) Vi tar opp saken på neste møte.Aducem problema în discuție la ședința următoare. 💡 «Ta opp» are multe sensuri, iar accentul cade mereu pe «opp». Poți aduce în discuție o problemă, ridica ceva de pe jos, înregistra un video sau lua un credit, toate cu «ta opp». Cu pronume spunem «Vi tar det opp neste gang» (discutăm asta data viitoare).	B1
ta ut	a scoate (bani) Jeg må ta ut penger i minibanken.Trebuie să scot bani de la bancomat. 💡 Accentul cade pe «ut». Se pot «ta ut» bani, concediu și concediu parental, de exemplu «Han tar ut pappapermisjon i vår» (primăvara își ia concediu de tată). Cu pronume spunem «ta dem ut». Opusul este «sette inn» (a depune).	B1
dukke opp	a apărea Han dukket opp en time for sent.A apărut cu o oră întârziere. 💡 Accentul cade pe «opp». «Dukke opp» se spune despre oameni și lucruri care apar brusc sau pe neașteptate, de exemplu «Det har dukket opp et problem» (a apărut o problemă). Verbul nu are complement.	B1
si opp	a-și da demisia; a rezilia Hun sa opp jobben sin i juni.Și-a dat demisia în iunie. 💡 Accentul cade pe «opp». Poți «si opp» jobul, chiria sau un abonament, iar cu pronume spunem «si den opp». Când o face angajatorul, se spune «bli sagt opp» (a fi concediat), de exemplu «Han ble sagt opp i fjor» (a fost concediat anul trecut).	B1
legge merke til	a observa La du merke til det nye skiltet?Ai observat indicatorul cel nou? 💡 Expresia este fixă, iar «merke» stă mereu între verb și «til», de exemplu «Jeg la merke til at hun var stille» (am observat că era tăcută). Cu pronume spunem «Jeg la ikke merke til det» (n-am observat). O variantă mai scurtă este «merke», de exemplu «Merket du noe?» (ai observat ceva?).	B1
se etter	a avea grijă de; a căuta Kan du se etter barna en times tid?Poți să ai grijă de copii vreo oră? 💡 «Se etter» are două sensuri. Unul este a avea grijă, ca aici, iar celălalt a căuta, de exemplu «Jeg ser etter nøklene mine» (îmi caut cheile). Accentul cade pe «etter». Nu spune «se for».	B1
se fram til	a aștepta cu nerăbdare Jeg ser fram til sommerferien.Aștept cu nerăbdare vacanța de vară. 💡 Ambele forme, «fram» și «frem», sunt corecte, iar particula este accentuată. După «til» vine un substantiv sau «å» cu un verb, de exemplu «Jeg ser fram til å møte deg» (abia aștept să ne întâlnim). În e-mailuri mulți scriu «Ser fram til å høre fra deg» (aștept vești de la tine).	B1
finne på	a face (în timpul liber), a născoci Hva skal vi finne på i helgen?Ce facem în weekend? 💡 Accentul cade pe «på». «Finne på» înseamnă a face ceva de distracție sau a născoci o idee, de exemplu «Ungene fant på et nytt spill» (copiii au inventat un joc nou). Poate suna și negativ, de exemplu «Hva har du funnet på nå?» (ce-ai mai făcut acum?).	B1
finne opp	a inventa Hvem fant opp telefonen?Cine a inventat telefonul? 💡 Accentul cade pe «opp». «Finne opp» înseamnă a crea ceva complet nou, de aici vine cuvântul «oppfinnelse» (invenție). Nu confunda cu «finne ut» (a afla) și «finne på» (a născoci).	B1
holde opp	a se opri, a înceta Når holder det opp å regne?Când se oprește ploaia? 💡 Accentul cade pe «opp». «Holde opp» înseamnă același lucru ca «slutte» (a înceta), iar înaintea unui substantiv folosim «med», de exemplu «Hold opp med det der!» (încetează!). Fără particulă, «holde» înseamnă a ține ceva în mână.	B1
komme an på	a depinde de Det kommer an på været i morgen.Depinde de vremea de mâine. 💡 «Komme an på» are aproape mereu subiectul «det», de exemplu «Det kommer an på deg» (depinde de tine). Accentul cade pe «an». «Det avhenger av» înseamnă același lucru, dar e puțin mai formal.	B1
komme på	a-și aminti, a-i veni în minte Jeg kommer ikke på navnet hans.Nu-mi vine în minte numele lui. 💡 Aici «på» este o particulă accentuată, nu o prepoziție obișnuită. Compară «Jeg kom på en god idé» (mi-a venit o idee bună) cu «Jeg kom på jobb klokka åtte» (am venit la muncă la opt, prepoziție de loc). Cu pronume spunem «Jeg kommer ikke på det» (nu-mi vine în minte).	B1
ta igjen	a ajunge din urmă Gå i forveien, jeg tar dere igjen.Luați-o înainte, vă ajung din urmă. 💡 Accentul cade pe «igjen», iar pronumele stă înaintea particulei, de exemplu «Jeg tar deg igjen» (te ajung din urmă). «Ta igjen» poate însemna și a recupera, de exemplu «Jeg må ta igjen det jeg har gått glipp av på kurset» (trebuie să recuperez ce am pierdut la curs).	B1
ta over	a prelua Datteren tok over gården etter faren.Fiica a preluat ferma de la tatăl ei. 💡 Accentul cade pe «over». Cu pronume spunem «Hun tok den over» (a preluat-o). Se preiau ferme, magazine, responsabilități și ture, de exemplu «Kan du ta over vakta mi på lørdag?» (poți să-mi preiei tura de sâmbătă?).	B1
gi bort	a da (gratis), a dărui Vi gir bort babyklærne til naboen.Dăm hainele de bebeluș vecinului. 💡 Accentul cade pe «bort». «Gi bort» înseamnă a da ceva gratis, adesea ceva de care nu mai ai nevoie, iar «gi vekk» înseamnă același lucru. Cu pronume spunem «Vi gir dem bort» (le dăm). Pe Finn.no poți căuta anunțuri «Gis bort» (se dă gratuit).	B1
gi ut	a publica Forlaget gir ut boka i mars.Editura publică cartea în martie. 💡 Accentul cade pe «ut». Se publică cărți, albume și ziare, iar cartea însăși «kommer ut» (apare). «Gi seg ut for» înseamnă a se da drept altcineva, de exemplu «Han ga seg ut for å være politi» (s-a dat drept polițist).	B1
kaste bort	a pierde (timpul), a irosi Ikke kast bort tida di på det.Nu-ți pierde timpul cu asta. 💡 Accentul cade pe «bort». Se irosesc timp, bani și mâncare. «Kaste» singur înseamnă a arunca ceva la gunoi, de exemplu «Kast den gamle maten» (aruncă mâncarea veche). Cu pronume spunem «Ikke kast den bort» (n-o irosi).	B1
kaste ut	a da afară, a evacua Utleieren kastet dem ut etter tre måneder.Proprietarul i-a dat afară după trei luni. 💡 Aici se vede regula pentru pronume. Cu substantiv spunem «kaste ut leietakeren» (a da afară chiriașul), dar cu pronume «kaste dem ut» (a-i da afară). Accentul cade pe «ut». «Kaste ut» se spune și despre lucruri, de exemplu «Vi kastet ut den gamle sofaen» (am aruncat canapeaua veche).	B1
kaste opp	a vomita Barnet kastet opp hele natta.Copilul a vomitat toată noaptea. 💡 Particula creează un cuvânt cu totul nou, pentru că «kaste opp» înseamnă a vomita. Dacă arunci o minge în sus, spui mai degrabă «kaste ballen opp i lufta». Accentul cade pe «opp». La viroză gastrică, FHI recomandă ca, după ultima vomă, copilul să mai stea acasă 48 de ore înainte de a reveni la grădiniță.	B1
melde seg på	a se înscrie (la) Jeg har meldt meg på et norskkurs.M-am înscris la un curs de norvegiană. 💡 Pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Jeg melder meg på» și «Har du meldt deg på?», iar accentul cade pe «på». La cursuri, excursii și concursuri ne înscriem cu «på», dar în organizații intrăm cu «inn i», de exemplu «melde seg inn i fagforeningen» (a intra în sindicat). Opusul este «melde seg av».	B1
melde seg av	a se retrage (de la), a-și anula înscrierea Hun meldte seg av kurset etter to uker.S-a retras de la curs după două săptămâni. 💡 «Melde seg av» este opusul lui «melde seg på» și se folosește pentru cursuri, excursii și evenimente, cu accent pe «av». Dintr-o organizație «melder vi oss ut», de exemplu «Han meldte seg ut av klubben» (a ieșit din club). Pe site-uri butonul se numește des «Avmelding».	B1
betale tilbake	a da banii înapoi, a rambursa Jeg betaler deg tilbake på fredag.Îți dau banii înapoi vineri. 💡 Persoana stă între verb și particulă, de exemplu «Jeg betaler deg tilbake» (îți dau banii înapoi). Ce plătești poate veni după, de exemplu «betale tilbake lånet» (a rambursa creditul), iar accentul cade pe «tilbake». Și împrumutul de studii de la Lånekassen trebuie rambursat.	B1
levere inn	a depune, a preda Du må levere inn søknaden før 1. mars.Trebuie să depui cererea înainte de 1 martie. 💡 Accentul cade pe «inn». Se depun cereri, teme, chei și formulare, iar cu pronume spunem «Lever den inn» (predă-l). «Levere» singur înseamnă des a livra marfă, de exemplu «Posten leverer pakken i morgen» (poșta livrează coletul mâine).	B1
skrive ut	a printa; a prescrie; a externa Kan du skrive ut billetten for meg?Poți să-mi printezi biletul? 💡 «Skrive ut» are trei sensuri frecvente. Printăm un document, medicul prescrie un medicament, iar pacientul este externat din spital, toate cu «skrive ut». Accentul cade pe «ut», iar cu pronume spunem «Skriv den ut» (printează-l).	B1
slå opp	a căuta (în dicționar) Slå opp ordet i ordboka.Caută cuvântul în dicționar. 💡 Accentul cade pe «opp», iar cu pronume spunem «Slå det opp» (caută-l). «Slå opp» înseamnă și a se despărți, de exemplu «Hun slo opp med kjæresten» (s-a despărțit de iubit). Pe ordbokene.no poți căuta fiecare cuvânt din această listă.	B1
legge ved	a atașa, a anexa Husk å legge ved CV-en din.Nu uita să atașezi CV-ul. 💡 Accentul cade pe «ved». Ce atașezi se numește «vedlegg» (anexă), atât în e-mailuri, cât și în scrisori, iar cu pronume spunem «Legg den ved» (atașează-l). În cererile de angajare se scrie des «Vedlagt følger CV og attester» (atașez CV-ul și recomandările).	B1
legge på seg	a se îngrășa Jeg har lagt på meg fem kilo i høst.M-am îngrășat cinci kilograme în toamna asta. 💡 Pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Hun har lagt på seg» (s-a îngrășat), iar accentul cade pe «på». Opusul este «gå ned i vekt» (a slăbi). Fără «seg», «legge på» poate însemna a scumpi, de exemplu «Butikken har lagt på prisene» (magazinul a crescut prețurile).	B1
legge ut	a posta, a publica Hun la ut bilder fra turen på Instagram.A postat poze din excursie pe Instagram. 💡 Accentul cade pe «ut». «Legge ut» înseamnă a face ceva disponibil, de pildă poze online sau o locuință de vânzare, ca în «De la ut huset for salg» (au scos casa la vânzare). Poate însemna și a plăti deocamdată pentru alții, de exemplu «Jeg la ut for billettene» (am plătit eu biletele deocamdată).	B1
reise bort	a pleca (în călătorie) Vi reiser bort i påsken.Plecăm de Paști. 💡 «Bort» arată direcția, iar «borte» că nu ești acasă, de exemplu «Vi er borte i påsken» (de Paști nu suntem acasă). Accentul cade pe «bort». Mulți norvegieni pleacă de Paști, adesea la cabana de la munte.	B1
få til	a reuși, a-i ieși Jeg har øvd lenge, men jeg får ikke til uttalen.Am exersat mult, dar nu-mi iese pronunția. 💡 Accentul cade pe «til». Cu pronume, pronumele stă înaintea particulei, de exemplu «Jeg får det ikke til» (nu-mi iese). «Få til» poate însemna și a reuși să organizezi ceva, de exemplu «Vi fikk til et møte på fredag» (am reușit să stabilim o întâlnire vineri).	B1
få med seg	a prinde, a înțelege; a lua cu sine Fikk du med deg hva læreren sa?Ai prins ce a spus profesorul? 💡 Pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Jeg fikk ikke med meg navnet» (n-am prins numele), iar accentul cade pe «med». «Få med seg» poate însemna și a apuca ceva, de exemplu «Vi fikk med oss slutten av konserten» (am prins sfârșitul concertului), sau a lua ceva cu tine.	B1
stå på	a continua, a trage tare; a fi pornit Stå på, du er nesten ferdig!Continuă, aproape ai terminat! 💡 Accentul cade pe «på». «Stå på» înseamnă a munci din greu și a nu renunța, fiind și o încurajare des auzită. Despre aparate înseamnă că sunt pornite, de exemplu «TV-en står på hele dagen» (televizorul e pornit toată ziua).	B1
tenke seg om	a se gândi bine Tenk deg om før du skriver under.Gândește-te bine înainte să semnezi. 💡 Accentul cade pe «om», iar pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Jeg må tenke meg om» (trebuie să mă gândesc). Cu complement folosim mai degrabă «tenke over», de exemplu «Jeg skal tenke over tilbudet» (mă gândesc la ofertă). «Tenke på» înseamnă a te gândi la ceva.	B1
glemme igjen	a uita (undeva) Jeg glemte igjen lua på bussen.Mi-am uitat căciula în autobuz. 💡 «Glemme igjen» înseamnă a uita ceva undeva, cu accent pe «igjen». «Glemme» singur înseamnă a nu-ți aminti, de exemplu «Jeg glemte navnet hans» (i-am uitat numele). Lucrurile uitate în autobuz ajung des la obiecte pierdute («hittegods»).	B1
stikke innom	a trece pe la Jeg stikker innom butikken på vei hjem.Trec pe la magazin în drum spre casă. 💡 Accentul cade pe «innom», iar locul vine imediat după particulă, fără prepoziție, de exemplu «stikke innom naboen» (a trece pe la vecin). «Stikke» singur înseamnă a înțepa, iar «stikke av» înseamnă a o șterge.	B1
pusse opp	a renova Vi skal pusse opp badet i sommer.Vara asta renovăm baia. 💡 Accentul cade pe «opp». «Pusse» singur înseamnă a curăța sau a lustrui, de exemplu «pusse tennene» (a se spăla pe dinți), iar «pusse opp» înseamnă a renova o cameră sau o casă. Cu pronume spunem «Vi pusset det opp i fjor» (am renovat-o anul trecut).	B1
høre etter	a asculta cu atenție Hør etter nå, dette er viktig!Ascultă acum, e important! 💡 Accentul cade pe «etter». «Høre etter» înseamnă a asculta atent și a reține ce se spune, iar «høre på» înseamnă a asculta pe cineva sau ceva, de exemplu «høre på musikk» (a asculta muzică). «Høre etter om» înseamnă a verifica dacă, de exemplu «Jeg skal høre etter om det er ledig» (întreb dacă e liber).	B1
lukke opp	a deschide (ușa) Kan du lukke opp døra? Jeg har ikke nøkkel.Poți să deschizi ușa? N-am cheie. 💡 Aici mulți se încurcă, pentru că «lukke» înseamnă a închide, iar «lukke opp» a deschide. A închide ușa este «lukke igjen» sau simplu «lukke», de exemplu «Husk å lukke igjen porten» (nu uita să închizi poarta). Particula este accentuată.	B1
kjøre opp	a da examenul auto Jeg strøk første gang jeg kjørte opp.Am picat prima dată când am dat examenul auto. 💡 Accentul cade pe «opp». «Kjøre opp» înseamnă a da proba practică pentru permis la Statens vegvesen, iar examenul se numește «oppkjøring». «Kjøre» singur înseamnă doar a conduce.	B1
kle seg ut	a se costuma Barna kler seg ut til karnevalet i barnehagen.Copiii se costumează pentru carnavalul de la grădiniță. 💡 Pronumele stă între verb și particulă, de exemplu «Jeg kler meg ut som pirat» (mă costumez în pirat), iar accentul cade pe «ut». Nu confunda cu «kle av seg» (a se dezbrăca) sau «kle seg om» (a se schimba de haine).	B1
stille opp	a sări în ajutor, a fi alături; a participa Vennene mine stilte opp da jeg flyttet.Prietenii mei m-au ajutat când m-am mutat. 💡 Accentul cade pe «opp». «Stille opp» înseamnă a fi alături și a ajuta, de exemplu «Hun stiller alltid opp for andre» (îi ajută mereu pe alții), sau a participa, de exemplu «stille opp til et intervju» (a accepta un interviu). Poate însemna și a așeza lucruri în rând.	B1
holde ut	a suporta, a rezista Jeg holder ikke ut denne støyen lenger.Nu mai suport zgomotul ăsta. 💡 Accentul cade pe «ut». Cu pronume, pronumele stă înaintea particulei, de exemplu «Jeg holder det ikke ut» (nu mai suport). «Holde ut» poate sta și fără complement, de exemplu «Hold ut, det er bare en uke igjen!» (rezistă, mai e doar o săptămână!).	B2
legge ned	a închide, a desființa Kommunen vil legge ned skolen i bygda.Primăria vrea să închidă școala din sat. 💡 Accentul cade pe «ned». «Legge ned» înseamnă a închide ceva definitiv, de pildă o școală, o fabrică sau un oficiu poștal. «Legge ned arbeidet» înseamnă a intra în grevă, iar cu pronume spunem «De la den ned i fjor» (au închis-o anul trecut).	B2
legge fram	a prezenta, a înainta Forskerne la fram en ny rapport i går.Cercetătorii au prezentat ieri un raport nou. 💡 Accentul cade pe «fram», iar «frem» este la fel de corect. Expresia apare des la știri, de exemplu «Regjeringen la fram statsbudsjettet» (guvernul a prezentat bugetul). Nu confunda «fram» cu «foran» (în fața), iar cu pronume spunem «De la den fram».	B2
ta seg sammen	a-și reveni, a se aduna Nå må du ta deg sammen!Acum trebuie să-ți revii! 💡 Pronumele se schimbă după persoană și stă înaintea lui «sammen», de exemplu «Jeg tok meg sammen og ringte» (m-am adunat și am sunat). Accentul cade pe «sammen». Spusă altcuiva, expresia poate suna dur.	B2
gi fra seg	a preda, a înapoia Du må gi fra deg nøklene når du flytter.Trebuie să predai cheile când te muți. 💡 Aici particula «fra» stă înaintea pronumelui, de exemplu «Han ga fra seg passet» (și-a predat pașaportul), iar accentul cade pe «fra». Pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Jeg ga fra meg nøklene». «Ikke gi fra seg en lyd» înseamnă a nu scoate niciun sunet.	B2
slå seg ned	a se stabili Familien slo seg ned i Tromsø.Familia s-a stabilit în Tromsø. 💡 Accentul cade pe «ned». «Slå seg ned» înseamnă a te muta undeva ca să rămâi, dar poate însemna și a te așeza, de exemplu «slå seg ned ved bordet» (a se așeza la masă). Pronumele se schimbă după persoană, de exemplu «Vi slo oss ned i Bodø» (ne-am stabilit în Bodø).	B2
slå til	a profita (de ofertă), a accepta Tilbudet var så bra at jeg slo til.Oferta era atât de bună, încât am acceptat-o. 💡 Accentul cade pe «til». «Slå til» înseamnă a accepta o ofertă sau a prinde o ocazie. Poate însemna și a lovi pe cineva, de exemplu «Han slo til meg» (m-a lovit), iar despre vreme, că ceva vine brusc, de exemplu «Det slo til med kulde» (s-a lăsat brusc frigul).	B2
gå ut på	a consta în Jobben går ut på å hjelpe eldre.Jobul constă în a-i ajuta pe vârstnici. 💡 Accentul cade pe «ut», iar după «på» urmează des «å» și un verb. Expresia e utilă la interviu, de exemplu «Hva går stillingen ut på?» (în ce constă postul?). «Gå ut» singur înseamnă a ieși afară sau în oraș.	B2
se ned på	a privi de sus (pe cineva) Man skal ikke se ned på andre.Nu trebuie să-i privești de sus pe ceilalți. 💡 Accentul cade pe «ned», iar «på» stă înaintea persoanei. Opusul este «se opp til» (a admira), de exemplu «Hun ser opp til storesøsteren sin» (își admiră sora mai mare). La propriu, «se ned» înseamnă doar a privi în jos.	B2

Exersează

Alege prepoziția corectă. Vezi imediat răspunsul, cu audio și explicație.

Jeg må finne ___ når bussen går.
Kan du låse ___ døra for meg?
Hør ___ nå, dette er viktig!
Ikke kast ___ tida di på det.
Forlaget gir ___ boka i mars.
Jeg betaler deg ___ på fredag.
Husk å slå ___ lyset når du går.
Jeg har meldt meg ___ et norskkurs.
Skal vi gå ___ og spise i kveld?
Han dukket ___ en time for sent.